Dependența de minerale rare pune sub semnul întrebării ambițiile Germaniei de a construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”, după cum și-a propus cancelarul.
Viitorul militar al Germaniei atârnă de un fir subțire. China controlează resursele
Planurile de reînarmare al Germaniei, estimate la sute de miliarde de euro până în 2029, ar putea fi încetinite de controlul Chinei asupra materiilor prime esențiale pentru industria de apărare europeană, potrivit Politico.
Dependența de minerale rare, un risc strategic ignorat
Declarațiile recente ale liderului creștin-democrat Friedrich Merz, care și-a exprimat intenția de a transforma Germania în „forța militară dominantă a continentului”, sunt dublate de avertismente privind infrastructura fragilă a acestui plan.
Potrivit cercetătorului Jakob Kullik, expert în politici privind pământurile rare la Universitatea Tehnică din Chemnitz, „dacă materialele provenite din China ar dispărea brusc, planurile industriale de apărare s-ar putea bloca imediat”.
Conform Federației Industriilor Germane (BDI), aproape toate sistemele militare moderne – de la tancuri și rachete la drone – se bazează pe minerale critice precum neodim, dispriu, wolfram, grafit sau titan.
Acestea alimentează radare, sisteme de propulsie, motoare electrice și mecanisme de ghidaj. Problema este că peste 80% dintre ele sunt procesate în China, iar Germania dispune de capacități interne aproape inexistente.
Facturi uriașe și producție pe muchie de cuțit
Pentru a-și atinge obiectivele, Berlinul a alocat sute de miliarde de euro reînarmării, deja vizibile prin comenzi de vehicule blindate, relansarea liniilor de producție de muniție și investiții în tehnologie militară de ultimă generație. Totuși, aceste contracte sunt expuse riscurilor externe.
Rheinmetall, de exemplu, recunoaște că proiectilele perforante pentru tancuri folosesc nuclee dense de wolfram, material procesat aproape exclusiv în afara Europei.
Aeronavă britanică Eurofighter. Sursa Foto – NATO, Facebook
La rândul său, titanul – vital pentru structura avioanelor Eurofighter – provine în mare parte din China. În lipsa unor surse sigure, întârzierile și costurile suplimentare sunt inevitabile.
Chiar și Ministerul Economiei de la Berlin admite vulnerabilitatea, dar evită să ofere cifre concrete, invocând datele asociațiilor industriale. Între timp, Beijingul a demonstrat deja că poate limita exporturile strategice, declanșând blocaje și scumpiri la nivel global.
Dependența de minerale rare, frână pentru autonomia europeană
Implicațiile acestei dependențe de minerale rare sunt de anvergură. Spre deosebire de Statele Unite, care dețin rezerve naționale și un cadru legislativ ce permite statului să intervină direct pentru securizarea resurselor, Uniunea Europeană mizează pe coordonare voluntară și obiective generale.
Parlamentari germani, precum Vanessa Zobel din CDU, critică abordarea Bruxellesului, considerând-o birocratică și insuficientă. Ea subliniază că „fără lanțuri de aprovizionare sigure nu poate exista descurajare militară credibilă”.
Soluția, în opinia sa, ar trebui să includă atât crearea unor stocuri strategice, cât și redeschiderea exploatărilor interne, inclusiv a zăcămintelor de litiu ignorate până acum din motive politice și ecologice.
Această direcție ar marca o adevărată schimbare de paradigmă: Germania ar trebui să treacă de la încrederea în piață la o gândire geopolitică, tratând resursele critice ca pe o problemă de securitate naționa
