Trump a găsit soluția de a ajuta Ucraina fără să cheltuiască un dolar: SUA va vinde armament europenilor. Analiștii consultați de „Adevărul” susțin că deși este o veste bună pentru Ucraina, decizia lovește în planul european de realizare a unei industrii militare puternice.
„Germania și alte țări europene au reușit să convingă administrația americană să ajute Ucraina fără a-l confrunta direct pe Putin”, se arată într-un articol publicat astăzi de Politico.
Nu există o dovadă mai bună în acest sens decât răspunsul entuziast la anunțul președintelui Donald Trump că SUA va furniza indirect arme Ucrainei, permițând țărilor europene să le cumpere, în timp ce NATO va coordona livrările, arată sursa citată.
Liderii europeni – și secretarul general al NATO, fostul prim-ministru olandez Mark Rutte – au salutat anunțul ca pe un semn al conducerii excelente a președintelui american.
„Domnule președinte, dragă Donald, este o chestiune cu adevărat importantă. Este o chestiune cu adevărat importantă”, a spus Rutte, stând alături de Trump în Biroul Oval.
În realitate, deciziile cheie fuseseră deja luate în Europa, unde liderii europeni, confruntați cu ambivalența lui Trump față de înarmarea Ucrainei și cu ofensiva de vară tot mai mare a Rusiei în țara aflată în dificultate, știau că trebuie să acționeze rapid. Liderii germani, în special, au insistat asupra acestui acord, considerând ceea ce Trump a numit în repetate rânduri „dezamăgirea” sa față de președintele rus Vladimir Putin ca fiind o deschidere a unei ferestre de oportunitate.
Germania este „masiv” implicată în acest plan, a declarat Rutte, care l-a vizitat pe cancelarul Friedrich Merz la Berlin chiar săptămâna trecută. În privat, oficialii germani spun că inițiativa a fost o idee germană.
Strategia „ar permite administrației americane să crească presiunea asupra Rusiei și să își consolideze sprijinul pentru Ucraina, permițându-i în același timp să rămână cu un pas în urma europenilor”, a declarat un oficial guvernamental german.
Abordarea îi permite, de asemenea, lui Trump să mențină ceea ce oficialul a numit o parte din „echidistanța care a caracterizat primele luni ale administrației Trump dintr-o perspectivă americană”.
Nu toate țările europene sunt însă de acord cu această abordare. În Biroul Oval, Rutte a enumerat patru țări nordice – Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia – pe lângă Marea Britanie și Olanda, ca susținând planul de a trimite arme americane în Ucraina. Franța, al cărei președinte Emmanuel Macron a insistat mult timp asupra construirii propriei baze industriale de apărare prin achiziționarea locală, a fost o omisiune notabilă de pe listă.
„Adevărul” a discutat cu analiștii de politică externă Ștefan Popescu, Marius Ghincea și Iulian Fota despre importanța acestei decizii.
Efectul acestui compromis? „Trebuie să avem în vedere aspecte pe care noi nu le știm”
„Este un compromis între mai mulți actori, între Statele Unite ale Americii și aliații europeni, între administrația Trump și grupul republican favorabil Ucrainei condus de senatorul Lindsey Graham și curentul MAGA, acesta din urmă fiind opus continuării asistenței pentru Ucraina pe baza bugetului federal. Mai indică un lucru și anume dezangajarea politică a Statelor Unite ale Americii din dosarul ucrainean”, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu.
Aceste livrări de echipamente și armament american achitate de europeni ne arată că angajamentul Statelor Unite va fi mai mult comercial și mai puțin politic, explică analistul.
„Se dă o șansă diplomației, ajungerii la un compromis și cred că acest lucru este pus în evidență de două aspecte: întâlnirea de acum șase zile de la Kuala Lumpur, din marja summit-ului ASEAN, dintre Marco Rubio, secretarul de sat american, și omologul său rus Serghei Lavrov, respectiv ultimatumul de 50 de zile, care reprezintă o formă de presiune, dar care totuși trădează intenția unei soluții pe cale diplomatică”, arată Popescu.
În momentul în care Donald Trump, președintele Statelor Unite, spune că este foarte supărat pe Vladimir Putin, trebuie să-i dăm crezare, completează el.
„Președintele american se află la ultimul mandat, mandat cu care și-a propus să marcheze istoria, și nu ar fi dorit ca războiul din Ucraina să-i marcheze întregul mandat. Ori iată că au trecut șase luni de la revenirea sa la Casa Albă și conflictul din Ucraina continuă și atunci forma de compromis, în condițiile în care Federația Rusă nu a acceptat oferta administrației Donald Trump, a fost aceasta: livrări de echipamente americane plătite de europeni” – explică Popescu.
Întrebat în ce măsură situația Ucrainei se va îmbunătăți și armamentul american va ajunge la timp acolo unde va fi necesar, Popescu arată: „Stocurile armatei americane sunt și ele limitate, nu mai sunt stocurile de echipamente și muniții din vremea războiului rece, chiar dacă ele rămân mult mai importante decât cele ale europenilor și chiar dacă permit armatei americane, aspect unic în tabăra occidentală, să se angajeze în conflicte majore, de mare intensitate. Fabricarea echipamentelor și a muniției necesită timp. Deci răspunsul la întrebarea dumneavoastră – dacă se va schimba ceva în situația Ucrainei – trebuie să aibă în vedere aspecte pe care noi nu le știm. Nu știm în cât timp vor demara livrările, care vor fi cantitățile, echipamentele și munițiile. Acea scurtă suspendare a livrării unor echipamente și muniții de către Departamentul Apărării a fost motivată de faptul că armata americană însăși riscă să ajungă la un punct critic al stocurilor.”
„Rusia a văzut că americanii nu au capacitate de a face presiuni asupra Ucrainei”
În ceea ce privește atitudinea Rusiei față de negocierile privind încetarea focului, Popescu e de părere cu „Federația Rusă a renunțat foarte rapid la ideea de a ajunge la o soluționare diplomatică a conflictului în negociere cu Statele Unite ale Americii, în momentul în care a constatat că Statele Unite ale Americii nu au capacitatea să impună un proces de pace în termenii pe care îi agreaseră. Europenii, cu succes au reușit să se angajeze într-un raport de forță cu Federația Rusă, și, prin urmare, opțiunea care se află în acest moment la Moscova este obținerea obiectivelor politice prin capitularea Ucrainei pe teren, pe front.”
Rușii au început negocierile, dar au văzut că americanii nu au capacitatea să facă presiuni suficiente asupra ucrainenilor, care au fost susținuți cu succes de europeni, cu toate minusurile europenilor. „Coaliția de voință a avut acest mare succes, pentru că dacă nu exista Coaliția condusă de francezi și de britanici, Ucraina ar fi fost nevoită să cedeze. Și chestiunea cea mai importantă, obiectivul rusesc cel mai important nu este atât chestiunea teritorială, cât distrugerea potențialului militar al Ucrainei. Ori oferta americană care avea în centru neaderarea Ucrainei la NATO nu mai era interesantă pentru ruși în condițiile în care puterile europene, tot mai multe state europene din NATO, semnaseră cu ucrainenii acorduri de securitate, de asistență militară”, a precizat analistul de politică externă.
Rețineți, în acest context, spune analistul, declarația ministrului francez al apărării Sébastien Lecornu, care a spus că chestiunea demilitarizării Ucrainei reprezintă linia roșie absolută.
Ghincea: „Are și efectul de a întârzia autonomia strategică europeană”
Politologul Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH din Elveția, susține că prin acest mecanism prin care unele state europene, în special Germania, vor achiziționa echipamente militare din SUA pentru Ucraina se asigură continuitatea sprijinului cu echipamente americane, care sunt greu substituibile în acest moment.
„Pe termen scurt, acest mecanism ar trebui să permită europenilor să mențină o implicare americană în jocul strategic din jurul Ucrainei. Însă are și efectul de a întârzia autonomia strategică europeană, motiv pentru care Franța și Italia refuză să se alăture acestui mecanism, și continuarea unei dependențe de toanele lui Trump și de cum evoluează relațiile acestuia cu Moscova”, comentează politologul.
În ceea ce privește vehiculata implicare a NATO în coordonarea livrărilor, așa cum relata Politico, Ghincea este sceptic: „Nu cred că NATO va fi implicat mai mult decât în coordonarea statelor membre. NATO nu a oferit și nu s-a implicat în furnizarea de echipamente militare Ucrainei de la începutul războiului. Nu cred că va începe acum.”
Fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, Iulian Fota susține că orice sprijin dat Ucrainei, pe orice cale, e de salutat: „Dacă asta este soluția pe care o agreează și unii și alții să se meargă pe ea. Bine, nu o vor agrea toți, că am văzut că Franța și Italia nu au achiesat la această înțelegere. Franța vrea să-și valorifice industria proprie de apărare, dar asta nu înseamnă că ei nu vor acorda ajutor Ucrainei. Se va lucra în paralel, inclusiv unele țări vor continua să dea ajutor bilateral”.
Acest acord cu americanii va completa, spune el, ajutorul bilateral pe care multe țări vor continua să-l acorde în diferite forme, inclusiv România. „Chestiunea aceasta cu armament american plătit de europeni este soluția de ieșire din impasul la care s-a ajuns din cauza faptului că America nu mai vrea să cheltuiască cu ajutarea Ucrainei”, precizează analistul.
Aici mai este și un aspect diplomatic sau politic important, spune expertul: „În continuare, Donald Trump este pe o agenda de ajutorare a Ucrainei. Acest lucrul este foarte important. Nu numai armamentul contează, ci și aspectul politic. Asta arată că Donald Trump în continuare este de acord să ajute Ucraina, că putea să nu ajute deloc. Până la urmă, să știți că nici ajutorul pe care l-a acordat deja nu reprezintă sume mari vis-a-vis de economia americană, deci nu se îmbogățește America de aici”.
