Președintele american Donald Trump le-a transmis marți seară consilierilor săi că a aprobat planuri de atac asupra Iranului. Dar va amâna o eventuală acțiune militară pentru a vedea dacă regimul de la Teheran va renunța la programul său nuclear, potrivit unor surse apropiate discuțiilor de la Casa Albă. Trump este în favoarea Israel în acest conflict.
Trump vizează instalațiile nucleare
Printre posibilele ținte se numără instalația de îmbogățire a uraniului de la Fordow, una dintre cele mai bine protejate facilități nucleare ale Iranului. Situată sub un munte, aceasta este considerată de analiști militari greu de distrus, cu excepția folosirii celor mai puternice bombe existente în arsenalul american.
Întrebat dacă a luat o decizie finală privind un eventual atac, Trump a răspuns evaziv: „S-ar putea să o fac, s-ar putea să nu o fac.” Președintele a reafirmat însă poziția sa fermă, cerând o capitulare necondiționată din partea Iranului: „Săptămâna viitoare va fi foarte importantă, poate chiar mai devreme.”.
Donald Trump a subliniat, în Biroul Oval, că nu vrea ca Statele Unite să se implice într-un război cu Iranul şi că nu vrea ca Iranul să deţină arma nucleară, relatează Associated Press, citat de news.ro. El a recunoscut, însă, că nu le poate avea pe amândouă. ”Nu caut să mă bat. Dar dacă trebuie să alegi între a lupta şi a nu le da arma nucleară, atunci trebuie să faci ceea ce trebuie să faci”, a declarat el. Ulterior, Trump a declarat că ”poate că trebuie să lupţi”. În replică, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că Teheranul nu va ceda și a avertizat că orice intervenție militară americană va avea „consecințe ireparabile”.
Armata americană își consolidează pozițiile în Orientul Mijlociu
Un al treilea distrugător al Marinei SUA a ajuns în estul Mediteranei, iar un al doilea grup de luptă naval, condus de un portavion, se îndreaptă spre Marea Arabiei. Oficialii Pentagonului susțin că desfășurarea forțelor este de natură defensivă.
Totodată, recunosc că această mobilizare oferă Statelor Unite o capacitate mai mare de reacție în cazul în care președintele Trump decide să susțină militar ofensiva israeliană împotriva Iranului. Totodată, mișcarea ar putea fi menită să intensifice presiunea asupra regimului iranian, în speranța obținerii unor concesii diplomatice.
Pe teren, schimburile de focuri între Israel și Iran continuă. Potrivit unei organizații pentru drepturile omului, bilanțul victimelor din Iran a depășit 450 de morți, în timp ce în Israel, 24 de persoane și-au pierdut viața în urma atacurilor lansate de forțele iraniene.
Israel a atacat
Israel a declanșat „Operațiunea Leu Răsărit” (13‑15 iunie), lansând peste 200 de avioane și atacând peste 100 de ținte—principalele instalații nucleare (Natanz, Fordow, Isfahan), facilități militare și infrastructură civilă din Teheran. Operațiunea pare să fi inclus și un atac cu sute de drone sub acoperire Mossad, menită să neutralizeze sistemele Iranului înainte de raidurile aeriene.
Ca ripostă, Iran a lansat sute de rachete balistice și peste 400 de drone împotriva Israelului, potrivit Al Jazeera și AP . Prejudiciile includ prăbușiri de rachete în Tel Aviv, Haifa și Bnei Brak, cu numeroase victime, inclusiv civili israelieni conform rapoartelor.
Reacții internaționale
G7 a lansat apeluri către de‑escaladare, susținând în același timp dreptul Israelului la autoapărare și presând Iranul să renunțe la programul nuclear apnews.com.
EU, ONU (inclusiv SG Guterres) și lideri globali precum Putin, Xi Jinping sau șefii de state arabe au cerut reîncadrarea pe cale diplomatică, evitând un război regional. Oman, Qatar și Arabia Saudită au încercat să-l determine pe Trump să exercite presiune asupra lui Netanyahu pentru încetarea focului, în schimbul reluării negocierilor nucleare iraniene.
În același timp, discuții despre potențiale întâlniri europene la Geneva sunt în curs de organizare. Putin s‑a oferit ca mediator cu un plan ce acceptă un program nuclear civil iranian în schimbul garanțiilor de securitate israeliene, scrie Wall Street Journal
