Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Rusia și-a intensificat demonstrația de forță navală în timpul exercițiilor de amploare „Furtuna din iulie” pentru o confruntare cu Alianța. Porturile Odesa și Izmail, lângă România, ținte.
Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Testează drone ce ar putea lovi porturile Odesa și Izmail, lângă România.
„Furtuna din iulie” a inclus o nouă dronă de suprafață fără pilot, echipată cu explozibili și concepută pentru a lovi și distruge ținte navale mari.
Utilizarea de către Rusia a dronelor explozive împotriva unor ținte vizează un adversar cu o forță navală convențională, nu doar Ucraina, apreciază analiștii militari.
Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Vizează porturile Odesa și Izmail, lângă România
Analiștii militari consideră că adevăratul obiectiv al acestor exerciții este pregătirea pentru o potențială confruntare cu NATO, potrivit Army Recognition.
Alianța se adaptează, de asemenea, la noile amenințări navale, în special cele reprezentate de drone.
Drona explozivă testată de Rusia, al cărei design seamănă foarte mult cu dronele maritime ucrainene utilizate eficient în Marea Neagră, a fost prezentată într-o filmare publicată de Ministerul rus al Apărării.
Drona poate funcționa autonom până la 24 de ore și poate ataca ținte aflate la peste 300 de kilometri distanță. Teoretic, această rază de acțiune ar plasa Odesa sau Izmail, porturi prin care se desfășoară exportul grânelor ucrainene, la îndemână din Crimeea ocupată.
Ministerul rus al Apărării nu a dezvăluit denumirea dronei, dar a declarat că în timpul exercițiului au fost testate și alte sisteme fără pilot, inclusiv drone FPV, elicoptere, drone aeriene și vehicule subacvatice.
Președintele Vladimir Putin a declarat că exercițiile au ca scop antrenarea forțelor navale în respingerea atacurilor maritime și executarea întregului spectru de misiuni operaționale și tactice extrem de complexe și neconvenționale într-un mediu realist.
El a adăugat că antrenamentul a încorporat experiența dobândită în timpul „operațiunii militare speciale” din Ucraina.
Putin a amplasat rachetele Bastion pe coasta Mării Barenț
Putin și-a plasat lansatoarele de rachete de apărare de coastă Bastion pe țărmul Mării Barenț, în deschiderea exercițiului la nivelul întregii Marine ruse, „Furtuna din iulie”.
Și acolo vor rămâne, ca și elementele de război electronic amplasate, în cadrul aceluiași „exercițiu”, mai aproape de granițele NATO, pentru a controla mișcările grupului naval al Alianței în Baltica.
Supravegheat de amiralul Aleksander Moiseiev – numit anul trecut comandant șef al Marinei Ruse – exercițiul a adus unul dintre batalioanele de rachete ale Flotei Nordului din Flotila Kola în poziții de tragere pentru a „menține regimul operațional” de-a lungul acestei frontiere arctice, potrivit biroului de presă al Flotei Nordului.
Desfășurat în perioada 23-27 iulie, operațiunea „Furtuna din iulie” s-a întins pe patru regiuni maritime – Pacific, Arctica, Baltica și Caspica – fiind cel mai extins exercițiu naval rusesc din anul acesta.
Moscova spune că exercițiul a implicaat 150 de nave de război și auxiliare, 120 de aeronave, 10 baterii de rachete de coastă și 15.000 de militari.
Ministerul Apărării afirmă că scopul mai larg este de a testa „sarcini operaționale non-standard”, de la atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune și sisteme fără pilot, până la arme de nouă generație pe care Kremlinul le-a testat și „prezentat”.
Lansatoarele Bastion ale Rusiei, o provocare pentru marinele NATO
Amiralul Moiseiev a avertizat de mult timp că armatele străine își extind prezența în Arctica. „Arctica este una dintre regiunile cheie în care se desfășoară confruntarea dintre principalele state ale lumii”, a avertizat el în decembrie anul trecut.
„Furtuna din iulie” a pus accentul pe acțiuni comune între mai multe flote ale Rusiei și a fost conceput pentru a răspunde provocărilor NATO și pentru a semnala că Rusia intenționează să-și mențină poziția pe mări.
Marea Barenț se află în largul coastelor nordice ale Norvegiei și Rusiei și servește drept poartă strategică către Arctica.
Pentru Rusia este un centru vital pentru desfășurările navale și patrulele de descurajare a submarinelor strategice (SSBN), în special din bazele grupate în jurul Peninsulei Kola.
Apărarea de coastă a Rusiei se bazează în mare măsură pe două sisteme puternice: K-300P Bastion-P (SSC-5 „Stooge”) și 3K60 Bal (SSC-6 „Sennight”).
Dintre acestea, Bastion-P se remarcă ca un scut formidabil de-a lungul coastei rusești.
Înarmat cu rachete de croazieră supersonice P-800 Oniks, Bastion poate apăra peste 600 km de țărm și poate lovi navele de război inamice aflate la o distanță de până la 300 km. Aceste rachete zboară cu viteze amețitoare de 750 de metri pe secundă, aterizând la doar 10-15 metri deasupra mării în apropierea lor finală pentru a evita detectarea radarului.
Fiecare lansator mobil poartă două rachete Oniks lansate vertical, capabile să transporte focoase cu o greutate de 200–250 kg, în funcție de tipul misiunii.
Bastion oferă o capacitate de atac de precizie la distanță, care ridică miza pentru orice marină străină care se apropie de apele rusești. În climatul actual de fricțiuni sporite cu NATO, desfășurarea sa în regiuni precum Marea Barenț este un mesaj clar al Rusiei că își menține prezența în forță.
NATO a urmărit fiecare mișcare a operațiunii „Furtuna din Iulie”
În timp ce navele de război rusești au intrat în Marea Barenț pentru „Furtuna din iulie”, NATO le urmărea manevrele.
Un avion de patrulare maritimă norvegian P-8 Poseidon a zburat peste marginea vestică a zonei de exerciții, urmărind manevrele Flotei Nordice.
Un avion de supraveghere electronică american RC-135 Rivet Joint a efectuat o scanare de înaltă tehnologie în apropierea bastionului arctic al Rusiei. Zburând prin spațiul aerian norvegian, avionul spion a trasat o traiectorie aproape de Peninsula Kola – care găzduiește cele mai sensibile resurse navale ale Rusiei – înainte de a se întoarce spre sud prin Finlanda.
Rusia a fost exclusă din Consiliul Arctic în martie 2022, în urma lansării așa-numitei „operațiuni militare speciale” în Ucraina. Suspendarea – aplicată de celelalte șapte state arctice, inclusiv SUA, Canada și Norvegia – a fost deosebit de simbolică, având în vedere că Rusia deținea președinția prin rotație la acea vreme.
Putin vrea să transforme Baltica în „lac rusesc”, după ce a eșuat cu Marea Neagră
Expansiunea nordică a NATO, prin aderarea Finlandei și Suediei la alianță, a transformat Marea Baltică într-un „lac NATO”, strângând lațul strategic din jurul flancului nord-vestic al Rusiei.
Putin o voia „lac rusesc”, pe acolo fiind ruta petrolierelor-fantomă ca să evite sancțiunile. Dar acum, acestea sunt sub sancțiuni și nave ale NATO controlează traficul baltic.
În plus, exerciții precum Baltic Sentry și Northern Viking 24 nu au făcut decât să întărească percepția la Moscova că NATO își construiește forța pentru a controla Rusia pe mare.
De aceea, tot ce întreprinde acum Putin este să redistribuirea forțe pentru a avea libertate de mișcare pe mări. Sistemul de rachete Bastion, văzut anterior în Crimeea ca un factor de descurajare în Marea Neagră, a fost desfășurat acum pentru a arăta determinarea Rusiei de a-și consolida bastionul arctic.
