Conferința de Securitate de la München (Munich Security Conference – MSC) va începe vineri, 13 februarie 2026, într-un context geopolitic marcat de tensiuni profunde în relațiile transatlantice, între Statele Unite și aliații tradiționali din Europa.
Marco Rubio, la Conferința de la München
La ediția cu numărul 62 a forumului internațional, secretarul de stat american Marco Rubio conduce o delegație numeroasă a Statelor Unite ale Americii și este aşteptat să susțină un discurs ce ar putea influența direcția relațiilor dintre Washington și capitalele europene.
Conferința se desfășoară până pe 15 februarie la Hotelul
Bayerischer Hof din München, Germania, și reunește aproximativ 60 de lideri mondiali şi peste 100 de miniștri de externe și apărări, împreună cu diplomați, generali și experți în securitate internațională.
Evenimentul prinde amploare într-un moment în care mulți lideri europeni așteaptă clarificări privind poziția Washingtonului după un an marcat de controverse și tensiuni, declanșate în parte de discursul de anul trecut al vicepreședintelui american JD Vance și de unele decizii ale administrației președintelui Donald Trump care au generat îngrijorare în rândul aliaților transatlantici.
Contextul actual al relațiilor transatlantice
Relațiile dintre Statele Unite și principalele țări europene se află într-o perioadă de tensiuni fără precedent în ultimele decenii.
Unul dintre momentele definitorii ale acestor tensiuni a fost discursul susținut anul trecut de vicepreședintele american JD Vance, la aceeași conferință de la München, în care acesta a criticat dur politicile unor state europene și a sugerat că ele pun în pericol civilizația occidentală.
Acest discurs a fost perceput ca o critică puternică la adresa liderilor europeni și a contribuit semnificativ la erodarea încrederii în cadrul alianței transatlantice.
De asemenea, anumite declarații și gesturi ale administrației Trump – inclusiv comentarii controversate privind Groenlanda și presiuni asupra aliaților NATO – au accentuat sentimentul de incertitudine în
rândul principalelor capitale europene.
Aceste evoluții au generat un nivel ridicat de îngrijorare legat de angajamentul Statelor Unite față de securitatea și stabilitatea continentului european.
Pe fondul acestor evoluții, conferința din acest an este privită ca o oportunitate pentru clarificări și, posibil, de recalibrare a rolului și abordărilor Statelor Unite în raport cu Europa.
„Relațiile transatlantice se află în prezent într-o criză semnificativă de încredere și credibilitate”, a declarat președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, reflectând starea actuală a dialogului dintre părți.
Declarațiile lui Marco Rubio
Înainte de plecarea spre München, Marco Rubio a făcut declarații în care a subliniat importanța relației dintre Statele Unite și Europa. Rubio a afirmat reporterilor că „Suntem foarte strâns legați de Europa” și că legăturile culturale și istorice dintre cele două regiuni sunt profunde.
El a precizat:
„Trăim într-o nouă eră geopolitică și va fi nevoie ca toți să reexaminăm cum va arăta aceasta.”, sugerând că nu se va reveni la un simplu „afaceri ca de obicei” în relațiile transatlantice.
Oficialii americani au precizat că în discursul său Rubio intenționează să adopte un ton mai puțin controversat decât cel al lui Vance de anul trecut, dar menținând anumite poziții filosofice esențiale pentru politica externă a Statelor Unite.
Rubio urmează să se adreseze liderilor mondiali și oficialilor de securitate națională sâmbătă, în cadrul sesiunii plenare a conferinței.
Un aspect important al prezenței sale îl reprezintă și faptul că după încheierea conferinței de la München, Rubio urmează să efectueze o vizită diplomatică în Slovacia și Ungaria, două țări din centrul Europei.
Conform declarațiilor oficiale ale Departamentului de Stat, întâlnirile din Slovacia vor aborda cooperarea în domeniul securității regionale și proiecte legate de energie nucleară, iar în Ungaria discuțiile vor viza întărirea legăturilor bilaterale.
Temele-cheie ale conferinței
Cea de-a 62-a Conferință de Securitate de la München se concentrează pe o serie de teme prioritare care reflectă provocările actuale din securitatea globală și problemele de interes comun pentru participanți. Printre principalele subiecte se numără:
Securitatea și apărarea europeană într-un context geopolitic marcat de războiul din Ucraina și de provocările militare externe.
Viitorul relațiilor transatlantice și măsurile necesare pentru consolidarea cooperării între SUA și Europa.
– Revitalizarea multilateralismului și rolul organizațiilor internaționale în gestionarea crizelor globale.
– Conflictele regionale și implicațiile acestora asupra ordinii internaționale.
Impactul avansurilor tehnologice asupra securității, inclusiv aspecte legate de securitatea cibernetică și tehnologiile emergente.
Alte priorități vizate includ discuții privind crizele din Orientul Mijlociu, evoluțiile din Asia de Est și presiunile geopolitice asupra normelor internaționale. Conferința este privită ca o platformă crucială pentru aprofundarea dialogului strategic și pentru încercarea de a coordona răspunsuri comune la provocările emergente.
60 de lideri, la Conferința de la München
La această ediție a conferinței participă peste 60 de lideri de stat și de guvern, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul chinez de externe Wang Yi.
Alături de aceștia, sunt prezenți reprezentați ai NATO și ai Uniunii Europene, precum și alți oficiali de rang înalt.
Germania, care deschide oficial conferința vineri, a subliniat importanța întăririi capacităților de apărare ale Europei și a rolului autonom al Uniunii Europene în gestionarea propriilor provocări de securitate.
Cancelarul Merz a declarat că Europa trebuie să „învață limbajul politicii de putere” pentru a-și proteja interesele, dar a subliniat că „as democracies, we are partners and allies and not subordinates” în cadrul relației cu SUA.
În schimb, unele voci europene exprimă un scepticism crescând față de rolul tradițional al Statelor Unite în securitatea continentului.
Președintele francez Emmanuel Macron a descris administrația Trump ca fiind „deschis antieuropean” și a sugerat că tensiunile ar putea continua, în timp ce lideri precum premierul canadian Mark Carney au pledat pentru diversificarea relațiilor la nivel global.
Incertitudine geopolitică extinsă
Conferința de la München din acest an are loc într-un moment de incertitudine geopolitică extinsă. Pe plan global, conflicte precum războiul din Ucraina, instabilitatea din Orientul Mijlociu și provocările emergente din Asia contribuie la un climat strategic complex.
În plus, tensiunile dintre SUA și Europa privind angajamentul în materie de securitate creează presiuni suplimentare asupra alianțelor tradiționale.
Un sondaj recent arată că anumiți aliați NATO își pierd încrederea în rolul Statelor Unite ca garant principal al securității colective, ceea ce ridică întrebări despre viitorul alianței și despre modalitățile în care Europa își poate consolida propria capacitate de apărare, dacă este cazul.
Conferința are și un impact dincolo de dezbaterile oficiale: autoridadesază proteste majore programate în jurul evenimentului, inclusiv demonstrații pentru drepturile omului și împotriva extremismului, ceea ce subliniază amploarea preocupărilor publice privind direcția politicilor internaționale
