Taxa ascunsă pentru lift. Lifturile din blocuri generează unele dintre cele mai mari și mai puțin înțelese costuri de întreținere. Contracte obligatorii, revizii lunare, piese scumpe și un sistem controlat strict de ISCIR duc la facturi ridicate pentru proprietari. Cum se calculează costurile reale și de unde apar diferențele.
Costuri ridicate, explicații puține. De ce liftul e o sursă permanentă de cheltuieli
Pentru mulți locatari, liftul este unul dintre cele mai ridicate capitole din întreținere, dar și cel mai puțin transparent. Contractele de mentenanță sunt obligatorii prin lege, iar costurile nu pot fi negociate la nivelul asociației, decât parțial. În unele blocuri noi, întreținerea lunară depășește 600–800 de lei pe lună pentru un singur ascensor, în timp ce în blocurile vechi costurile pleacă de la 300–400 de lei, dar cresc rapid la apariția defecțiunilor.
Legislația care reglementează domeniul este strictă. ISCIR, instituția responsabilă cu supravegherea tehnică a instalațiilor sub presiune și a ascensoarelor, are normele publice.
Regulile impuse sunt ferme: niciun lift nu poate funcționa fără un contract de mentenanță activ, iar verificările tehnice periodice trebuie realizate la termene fixe. În absența lor, ascensorul trebuie scos din uz, iar asociația riscă amenzi considerabile.
Reviziile lunare. Cea mai costisitoare obligație legală
Cele mai mari costuri recurente sunt reviziile lunare. Ele sunt obligatorii, indiferent de cât de des este folosit liftul. Normativul ISCIR PM-1 subliniază clar că ascensoarele trebuie verificate lunar de un tehnician autorizat.
Revizia include testarea frânelor, verificarea cablurilor, inspectarea ușilor, a contactelor electrice și a elementelor de siguranță. Deși multe dintre aceste operațiuni durează doar câteva minute, obligația legală transformă mentenanța într-un abonament permanent.
Multe firme mari de întreținere mențin prețuri ridicate, argumentând că au costuri mari cu personalul și intervenția rapidă. În România, piața este dominată de câțiva operatori – între ei, cei care furnizează și ascensoare noi: Kone, Schindler, Otis, Orona. Prețurile sunt relativ uniforme, ceea ce lasă puțin spațiu de negociere pentru asociații.
Piese scumpe și monopol tehnic. De ce orice reparație sare de 1.000 de lei
Un alt motiv pentru care costurile explodează este monopolul pe piese. Firmele care au instalat liftul sunt, de regulă, și cele care dețin producția sau importul componentelor. Unele ascensoare moderne funcționează cu panouri electronice care nu pot fi înlocuite decât de producător, la prețuri ridicate.
Un panou de comandă poate costa între 3.000 și 10.000 de lei. Un convertizor de frecvență, parte esențială a lifturilor moderne, poate depăși 12.000 de lei. Chiar și un simplu rulment din ușa automată poate costa peste 400 de lei.
Aceste diferențe sunt confirmate în rapoartele companiilor de mentenanță, unde estimările costurilor apar în ofertele oficiale. Un exemplu public este catalogul tehnic Schindler Europa.
Structura de piață este astfel construită încât asociațiile nu pot apela la piese universale. Lifturile sunt echipamente personalizate, iar interoperabilitatea este redusă.
Verificările tehnice periodice – o altă taxă ascunsă în costul final
Pe lângă reviziile lunare, liftul trebuie supus periodic unei verificări tehnice realizate de un inspector autorizat ISCIR. Verificarea se face anual sau la doi ani, în funcție de tipul ascensorului. Costul este separat de abonamentul lunar și variază între 500 și 1.500 de lei.
În multe asociații, proprietarii află despre această verificare doar atunci când primesc factura, fără a ști în prealabil ce presupune efectiv procedura.
Lifturile vechi: riscuri mari, costuri tot mai mari
Blocurile construite înainte de 1990 au lifturi depășite tehnic, cu piese care nu se mai produc, iar firmele de mentenanță percep tarife crescute pentru echipamente vechi, lipsite de componente moderne de siguranță.
Pentru aceste ascensoare, frecvența defecțiunilor este însă mult mai mare. În unele situații, firma de mentenanță recomandă modernizări parțiale sau totale, care pot ajunge la mii de euro pe scară. Modernizarea completă poate depăși 30.000 de euro la un bloc cu 10 etaje.
Raportul Comisiei Europene privind standardele de siguranță în ascensoare arată că multe state europene se confruntă cu aceleași probleme în clădirile vechi
România nu face excepție, iar blocurile construite în perioada comunistă sunt vizate cel mai des.
Contracte cu clauze ascunse. Cum ajung asociațiile să plătească mai mult decât cred
Unele contracte de mentenanță conțin prevederi care nu sunt explicate clar asociației. De exemplu, multe firme includ servicii minime în costul abonamentului, dar orice intervenție în afara reviziei este tarifată suplimentar.
Există situații în care firma percepe costuri suplimentare pentru:
intervenții în weekend deplasări în afara programului defecțiuni produse accidental de locatari modificări ale ușilor automate apeluri false
Deși nu sunt prezentate ca atare, aceste costuri dublează în unele cazuri factura totală.
Pe de altă parte, legislația nu obligă firmele să afișeze public lista tarifelor standard. Legea permite doar notificarea asociației prin contract.
Lipsa concurenței. De ce e aproape imposibil să schimbi firma de mentenanță
Un alt motiv pentru care costurile rămân mari este lipsa concurenței reale. Pentru multe lifturi moderne, doar producătorul poate face mentenanța, iar firmele independente nu au acces la piese sau la software-ul de diagnoză.
Acest lucru este confirmat în discuțiile tehnice din documentele Autorității Europene în domeniu, care examinează accesibilitatea pieselor pentru companiile mici.
În practică, asociațiile sunt captive în relația cu un singur operator.
Cine răspunde pentru costuri? Proprietarii, indiferent de etaj sau de folosire
Legea 196/2018 privind administrarea condominiilor stabilește clar că toate costurile liftului sunt comune și se împart proporțional cu cota-parte indiviză.
Indiferent dacă locatarii folosesc sau nu liftul, costurile sunt plătite de toți. Chiar și proprietarii de la parter contribuie.
