Prima țară NATO care va cumpăra arme de la americani, pentru a le livra în Ucraina

Prima țară membră NATO, care va cumpăra arme de la americani și le va trimite în Ucraina. Oficialii din Olanda au anunțat că vor cumpăra sisteme de apărare antiaeriană din Statele Unite pentru a le livra Kievului. „Ucraina are nevoie acum de mai multă apărare aeriană şi muniţie”, a afirmat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, într-o postare pe platforma X.

„În calitate de prim aliat NATO, Olanda va livra un pachet de sisteme de armament americane (inclusiv piese şi rachete Patriot) în valoare de 500 de milioane de lire sterline (578 de milioane de dolari). Acest lucru ajută Ucraina să se apere şi pe restul Europei împotriva agresiunii ruseşti”, a mai spus oficialul.

Olanda, prima țară NATO care va cumpăra și va trimite în Ucraina sisteme de apărare antiaeriană

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat în iulie că va autoriza vânzarea de sisteme de apărare antirachetă Patriot fabricate în SUA către ţările europene NATO, care, la rândul lor, le-ar furniza Kievului.

„Este evident că într-o țară aflată în război, armele nu sunt niciodată suficiente. De aceea, desigur, vom discuta și despre coproducție, atât în Ucraina, cât și în Polonia. Este un interes comun, un interes reciproc avantajos și o contribuție la viitorul nostru comun”, spunea, ieri, Andrii Sybiha, ministrul de Externe al Ucrainei.

În altă ordine de idei, fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a acuzat ţările NATO pentru abandonarea unui moratoriu asupra rachetelor nucleare cu rază scurtă şi medie de acţiune. El a declarat declarat că Moscova va lua măsuri suplimentare ca răspuns.

„Declaraţia Ministerului de Externe rus privind retragerea moratoriului asupra desfăşurării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune este rezultatul politicii anti-ruse a ţărilor NATO”, a scris Medvedev în limba engleză pe platforma de socializare X, conform Agerpres.

„Aceasta este o nouă realitate cu care toţi adversarii noştri vor trebui să se confrunte. Aşteptaţi-vă la măsuri suplimentare”, a menţionat fostul lider de la Kremlin, care în prezent este preşedintele Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.